Cresterea deficitului de cont curent al Romaniei cu 7 miliarde de euro in 2024, raportata de Banca Nationala a Romaniei (BNR), a declansat o dezbatere intensa in randul economistilor si analistilor financiari. Cu o valoare totala de 26,3 miliarde de euro in perioada ianuarie-noiembrie 2024, acest dezechilibru reflecta presiuni economice majore, generate de factori interni si externi. Ce implica aceasta situatie pentru Romania si ce solutii ar putea fi luate in considerare?
Ce este deficitul de cont curent si de ce conteaza?
Deficitul de cont curent reprezinta diferenta dintre banii care intra si ies dintr-o economie prin tranzactii comerciale, servicii, venituri si transferuri. In termeni simpli, este un indicator al sanatatii financiare a unei tari.
Un deficit de cont curent ridicat poate indica:
- Consum excesiv al bunurilor importate, fara o productie interna suficienta pentru a compensa.
- Datorii externe in crestere, care pun presiune pe finantele publice.
- Reducerea competitivitatii economiei, pe masura ce tara nu reuseste sa produca bunuri sau servicii atractive pentru export.
In cazul Romaniei, cifrele prezentate de BNR evidentiaza o problema structurala, amplificata de masuri economice ineficiente si de conditiile economice globale.
Analiza componentelor deficitului de cont curent
Deficitul de cont curent este compus din mai multe balante: cea a bunurilor, serviciilor, veniturilor primare si veniturilor secundare. In 2024, fiecare dintre acestea a contribuit diferit la situatia generala:
1. Balanta bunurilor: Importuri mult peste exporturi
Deficitul balantei bunurilor a crescut cu 3,8 miliarde de euro, ajungand la 29,4 miliarde de euro. Aceasta situatie reflecta apetitul crescut pentru importuri, in detrimentul produselor fabricate local. Lipsa unei politici coerente de sprijinire a industriei autohtone si orientarea spre consum au contribuit la acest dezechilibru.
Problema: Romania importa mai multe produse finite decat exporta materii prime sau bunuri cu valoare adaugata mare. Acest lucru submineaza economia interna si creeaza dependenta de pietele externe.
2. Balanta serviciilor: O scadere ingrijoratoare a excedentului
Serviciile au fost o sursa importanta de echilibrare in trecut, insa in 2024, excedentul a scazut cu 1,7 miliarde de euro, situandu-se la 10,4 miliarde de euro.
- Sectorul IT&C, unul dintre cele mai performante, a ramas stabil, cu un excedent de 5,5 miliarde de euro.
- Transporturile, un alt motor economic, au generat un surplus de 4,3 miliarde de euro.
- Turismul, in schimb, a inregistrat un deficit in crestere, ajungand la 4,1 miliarde de euro.
Scaderea competitivitatii pe piata serviciilor este un semnal de alarma, mai ales in conditiile in care acestea au fost o ancora economica in anii precedenti.
3. Veniturile primare: O povara mai mare
Deficitul balantei veniturilor primare a crescut cu 1,05 miliarde de euro, totalizand 8,6 miliarde de euro. Aceasta categorie include plati precum dividendele transferate catre investitorii straini si dobanzile pentru datoria externa.
Impactul: O datorie externa mai mare inseamna costuri mai mari pentru Romania pe termen lung, reducand spatiul pentru investitii interne.
4. Veniturile secundare: O raza de speranta
Excedentul balantei veniturilor secundare a crescut cu 115 milioane de euro, atingand 1,3 miliarde de euro. Aceasta include transferuri personale, cum ar fi remitentele trimise de romanii din diaspora.
Desi aceasta este o veste pozitiva, dependenta de aceste fluxuri de capital nu poate inlocui dezvoltarea unei economii sustenabile.
- Scaderea investitiilor straine directe: Un alt factor alarmant
- Investitiile straine directe (ISD) au scazut la 5,85 miliarde de euro in 2024, comparativ cu 6,61 miliarde de euro in 2023. ISD-urile sunt esentiale pentru crearea de locuri de munca, dezvoltarea infrastructurii si cresterea competitivitatii.
Cauze:
- Instabilitatea legislativa.
- Lipsa unui mediu economic atractiv pentru investitori.
- Politici fiscale imprevizibile.
Care sunt consecintele acestei situatii?
- Presiune asupra monedei nationale: Deficitul ridicat de cont curent poate duce la o depreciere a leului, ceea ce va creste costurile pentru importuri si va alimenta inflatia.
- Costuri mai mari pentru datorii: O economie perceputa ca riscanta de catre investitori va trebui sa plateasca dobanzi mai mari pentru a atrage finantare externa.
- Incetinirea cresterii economice: Fara investitii straine si cu dezechilibre comerciale, perspectivele de crestere pe termen lung sunt afectate.
Ce solutii pot fi luate in considerare?
- Stimularea productiei interne: Guvernul ar trebui sa sprijine industriile locale prin politici fiscale avantajoase, subventii pentru producatori si investitii in infrastructura.
- Diversificarea exporturilor: Promovarea produselor cu valoare adaugata mare poate reduce deficitul comercial.
- Crearea unui mediu atractiv pentru investitii: Stabilitatea legislativa si predictibilitatea fiscala sunt esentiale pentru a atrage capital strain.
- Reformarea sectorului public: Reducerea cheltuielilor ineficiente si orientarea catre proiecte cu impact economic real.
- Reducerea dependentei de importuri: Programe de incurajare a consumului de produse autohtone ar putea echilibra balanta comerciala.
Raportul BNR arata clar ca Romania se confrunta cu provocari economice majore. Cresterea deficitului de cont curent este un semnal de alarma, dar cu politici adecvate si actiuni rapide, impactul poate fi atenuat. Momentul este critic, iar deciziile luate acum vor influenta viitorul financiar al tarii.
Sursa foto: Hotnews