Candva doar un modest sat pescaresc situat pe coasta mediteraneana a Spaniei, Benidorm s-a transformat intr-una dintre cele mai populare destinatii turistice din Europa. De la porturi de pescuit si livezi de portocali la zgarie-nori, hoteluri luxoase si milioane de turisti anual, istoria orasului este una spectaculoasa, marcata de viziune, curaj si uneori, controversa.
Potrivit unui reportaj realizat de CNN, fotograful britanic Rob Ball a petrecut 12 luni in Benidorm, documentand cu obiectivitate si sensibilitate aceasta transformare dramatica, rezultatul muncii sale fiind publicat recent intr-un volum de fotografie intitulat simplu Benidorm.
De la pictor la antreprenor turistic: inceputurile unei povesti moderne
In anul 1964, Ramon Martinez Martinez, un pictor tanar si ambitios din Madrid, a decis sa paraseasca capitala Spaniei in cautarea unui viitor mai promitator. A ales sa mearga la Benidorm, un loc care, pana la mijlocul secolului XX, era cunoscut mai degraba pentru pescuitul de ton si livezile sale de citrice. Odata ajuns acolo, Martinez a intuit potentialul economic al unei statiuni in plina dezvoltare si a ales sa se implice activ in ceea ce avea sa devina o revolutie turistica.
Intr-o epoca in care investitiile erau riscante si lichiditatile limitate, proprietarii noilor hoteluri aparute pe litoral ii ofereau adesea actiuni sau apartamente in locul platii pentru serviciile sale de pictura. Aceasta forma de remunerare, desi nesigura la inceput, s-a dovedit a fi una dintre cele mai inspirate alegeri pentru Martinez, care a acumulat astfel o avere semnificativa si a devenit parte integranta a elitei economice locale.
Viziunea unui primar neconventional: cum a luat nastere “New York-ul Mediteranei”
Transformarea Benidormului nu ar fi fost posibila fara figura vizionara a lui Pedro Zaragoza, primar al orasului din 1950. Acesta a inteles rapid potentialul turistic urias al regiunii si a promovat cu agresivitate orasul in Europa Occidentala. A avut initiativa, considerata revolutionara la vremea respectiva, de a legaliza purtarea bikinilor pe plajele din Benidorm in 1959 – un gest care a atras reactii puternice din partea Bisericii Catolice.
Zaragoza nu s-a lasat intimidat. S-a urcat pe Vespa si a condus aproape 600 de kilometri pana la Madrid pentru a-i cere sprijinul personal generalului Francisco Franco. A reusit sa obtina aprobarea si, implicit, sa deschida calea catre o liberalizare turistica fara precedent in Spania franquista.
Benidorm in anii ’60: inceputul epocii de aur a turismului in masa
Odata cu aparitia pachetelor turistice accesibile pentru clasa medie europeana – care includeau transport, cazare si masa – numarul vizitatorilor a crescut exponential. In special in anii ’60 si ’70, Benidorm a devenit sinonim cu vacantele la soare pentru zeci de mii de britanici, germani si francezi care cautau o evadare ieftina din clima mai rece a tarilor de origine.
In 2023, orasul a fost vizitat de 2,7 milioane de turisti – un numar de 36 de ori mai mare decat populatia sa permanenta. Aceasta disproportie a devenit atat simbol al succesului economic, cat si o sursa de critici la adresa turismului de masa si a efectelor sale asupra identitatii locale.
Arhitectura verticala: solutia la o crestere exploziva
Asezat intre munti si mare, Benidorm nu avea alta optiune decat sa se extinda pe verticala. Astfel a aparut ideea constructiei de zgarie-nori, un concept extrem de rar intalnit in statiunile europene de litoral. Orasul a inceput sa fie comparat cu Manhattanul, fiind supranumit „New York-ul Mediteranei”.
Printre cele mai emblematice constructii se numara Gran Hotel Bali (2002), una dintre cele mai inalte cladiri din Spania in afara Madridului, si Residencial Intempo, finalizata in 2021, o cladire rezidentiala spectaculoasa cu o forma arhitecturala unica.
„Blackpool cu soare”: o destinatie britanica… in Spania
Aproape o treime dintre vizitatorii Benidormului provin din Marea Britanie. Localurile englezesti, puburile traditionale, mic-dejunurile „full English” si ecranele uriase pe care ruleaza meciurile de fotbal din Premier League fac parte din peisajul cotidian. In fiecare martie, mii de britanici se aduna in oras pentru a urmari Cheltenham Festival – un eveniment hipic care are loc in Anglia, dar care este sarbatorit ca o sarbatoare locala in Benidorm.
Aceasta „britanizare” a orasului imparte insa opinia publica: pentru unii este locul ideal de relaxare, pentru altii – o caricatura a turismului autentic. Rob Ball, autorul volumului fotografic Benidorm, a ales sa surprinda latura pozitiva a orasului: plajele largi, seninatatea turistilor, culorile vii si viata urbana efervescenta.
„Este usor sa demonizam clasa muncitoare pentru ca bea in vacanta, dar daca muncesti din greu 50 de saptamani pe an, de ce sa nu te bucuri de doua saptamani de relaxare totala?”, a declarat Ball pentru CNN.
O comunitate care imbratiseaza turismul
In timp ce in alte orase spaniole, precum Barcelona sau Palma de Mallorca, au avut loc proteste impotriva turismului de masa, Benidorm pare sa fi acceptat cu entuziasm aceasta identitate. „Iubim turistii”, afirma Jaime Martinez Gallinar, CEO al grupului Hoteles Benidorm si fiul lui Ramon Martinez. „In pandemie, orasul parea un oras-fantoma. Atunci am realizat cat de mult depindem de vizitatori.”
Gallinar recunoaste insa ca exista si provocari: terenul este aproape complet ocupat, iar presiunea turistica ar putea deveni, in viitor, un pericol pentru mediu. „Benidorm este aproape plin tot anul. Daca continuam sa crestem, riscam sa distrugem ceea ce face locul acesta atat de special.”
Benidorm ramane un paradox viu: un simbol al accesibilitatii turismului pentru mase, dar si al problemelor complexe legate de dezvoltarea urbana accelerata. Intre criticile legate de „turism de betie” si admiratia pentru modelul sau economic de succes, orasul continua sa atraga milioane de oameni anual, fascinati de contrastul dintre zgarie-nori si mare, dintre traditie si modernitate.
In final, asa cum reiese si din fotografiile realizate de Rob Ball, Benidorm este mai mult decat un simplu loc de vacanta – este o oglinda a societatii contemporane europene, cu tot ce presupune aceasta: libertate, consum, identitate, provocari si visuri.