BNR reduce dobanda cheie la 6,75%: Implicatii asupra economiei si pietei financiare

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a anuntat, vineri, 8 iulie 2024, o decizie importanta: reducerea ratei dobanzii de politica monetara la 6,75% pe an, fata de 7% pe an. Aceasta este prima ajustare a dobanzii cheie din ultimul an si jumatate, dupa ce, in ianuarie anul trecut, BNR a majorat rata dobanzii de la 6,75% pe an la 7% pe an.

Decizii suplimentare privind dobanzile

In aceeasi sedinta, BNR a decis si alte modificari importante ale ratelor dobanzilor. Rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost redusa la 7,75% pe an, de la 8,00% pe an. De asemenea, rata dobanzii la facilitatea de depozit a fost scazuta la 5,75% pe an, de la 6,00% pe an. Aceste ajustari sunt parte dintr-o strategie mai ampla de relaxare a conditiilor monetare pentru a sprijini economia nationala.

In ceea ce priveste rezervele minime obligatorii, BNR a decis sa mentina nivelurile actuale pentru pasivele in lei si valuta ale institutiilor de credit. Aceasta reflecta o abordare precauta in gestionarea lichiditatii bancare si a stabilitatii financiare.

Evolutia inflatiei si impactul asupra deciziilor BNR

Un factor important care a influentat deciziile BNR a fost evolutia inflatiei. In primele doua luni ale trimestrului II din 2024, rata anuala a inflatiei a scazut accelerat, ajungand la 5,12% in mai, sub nivelul prognozat, fata de 6,61% in martie. Aceasta scadere a fost in mare parte rezultatul ieftinirii substantiale a energiei, in special a gazelor naturale, datorita unor modificari legislative implementate in aprilie. Totodata, dinamica preturilor alimentelor a continuat sa descreasca.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat, care exclude anumite preturi volatile, a continuat sa scada gradual, ajungand la 6,3% in mai, de la 7,1% in martie 2024. Aceasta decelerare a fost determinata de efecte de baza dezinflationiste si de corectii ale cotatiilor marfurilor agroalimentare. Scaderea dinamicii preturilor importurilor si reintrarea pe un trend descendent a asteptarilor inflationiste pe termen scurt au avut, de asemenea, un impact semnificativ.

Indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC) si alti indicatori economici

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), un indicator utilizat de statele membre ale UE, a scazut la 5,8% in mai 2024, de la 6,7% in martie 2024. Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s-au redus in mai la 7,6%, respectiv 7,5%, de la 8,5% si 8,3% in martie 2024, conform datelor BNR.

Cresterea economica si perspectivele pentru trimestrul II

Activitatea economica a crescut cu 0,4% in trimestrul I din 2024, un ritm mai lent decat anticipat, dupa o contractie de 0,6% in trimestrul IV din 2023. Excedentul de cerere agregata a continuat probabil sa se restranga in acest interval, contrar asteptarilor. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, PIB-ul a inregistrat o crestere de doar 0,1% in trimestrul I din 2024, fata de 3% in trimestrul precedent. Aceasta scadere semnificativa a fost determinata in principal de formarea bruta de capital fix, care a inregistrat o dinamica anuala negativa considerabila.

In schimb, consumul gospodariilor populatiei a continuat sa-si accelereze cresterea in termeni anuali. Evolutia exportului net a avut o influenta contractionista in trimestrul I din 2024, din cauza cresterii ecartului dintre variatia pozitiva a volumului importurilor si cea a volumului exporturilor.

Cele mai recente date sugereaza o crestere semnificativa a economiei in termeni trimestriali in trimestrul II si mai robusta decat se anticipase anterior. In luna aprilie 2024, dinamica anuala a vanzarilor cu amanuntul si a vanzarilor auto-moto a inregistrat salturi considerabile fata de mediile trimestrului I din 2024. Productia industriala s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrarilor de constructii a urcat din nou la un nivel de doua cifre.

Variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii si-a marit semnificativ ecartul pozitiv fata de cea a exporturilor, ducand la o accelerare a deficitului comercial si la dublarea deficitului de cont curent comparativ cu perioada similara a anului trecut.

Piata muncii si evolutia salariilor

Pe piata muncii, efectivul salariatilor din economie a crescut in aprilie intr-un ritm alert, iar rata somajului BIM a crescut usor in aprilie-mai, ajungand la 5,4%, sub media de 5,6% din ultimele doua trimestre ale anului precedent. Dinamica anuala a salariului brut nominal a continuat sa creasca in primele trei luni ale anului si a ramas constanta in aprilie. In acelasi timp, costul unitar cu forta de munca din industrie s-a redus brusc in aprilie, datorita unui efect de calendar.

Intentiile de angajare pe termen scurt si-au accentuat trendul ascendent in trimestrul II, chiar si in conditiile unei scaderi considerabile in iunie. Deficitul de forta de munca raportat de companii a crescut trimestrial, conform sondajelor de specialitate.

Cotatiile pietei monetare si evolutia cursului de schimb

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au evoluat liniar in luna mai, inregistrand mici scaderi ulterioare. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendenta moderata la mijlocul trimestrului II, dar au urcat si au ramas apoi la niveluri ridicate din luna aprilie. Acest context a fost influentat de fluctuatiile asteptarilor investitorilor privind perspectiva ratei dobanzii Fed si de evenimentele politice din Europa, care au afectat sentimentul pietei financiare internationale si perceptia asupra riscului regiunii.

In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut in mai-iunie pe palierul mai inalt atins in a doua parte a lunii aprilie.

Dinamica creditarii sectorului privat

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a crescut la 5,8% in aprilie, dupa o scadere la 4,7% in martie. In luna mai, aceasta a ramas relativ constanta la 5,7%, pe fondul unei accelerari a componentei in lei si a unei traiectorii usor ascendente, dar fluctuanta, a componentei in valuta. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a scazut la 68,8% in mai, de la 68,9% in martie 2024.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *