Blocul National Sindical (BNS) aduce in atentia publicului inegalitatile din sistemul fiscal din Romania, subliniind ca tara noastra inregistreaza cea mai mare rata a riscului de saracie in munca din Europa. Intr-un comunicat remis AGERPRES, sambata, BNS evidentiaza atat problemele actuale, cat si solutiile pentru un sistem fiscal mai echitabil.
Inegalitati fiscale si riscul de saracie
Conform BNS, angajatii romani suporta o sarcina fiscala similara mediei europene. In schimb, pentru angajatori si alte categorii de persoane care obtin venituri din alte surse decat munca, situatia este asemanatoare unui paradis fiscal. Impozitul pe venit si restul taxelor pe munca nu doar genereaza venituri pentru bugetul consolidat, ci si contribuie la redistribuirea cresterii economice intre clasele sociale.
Sistemul fiscal joaca un rol crucial in reducerea inegalitatilor si combaterea saraciei. Datele europene arata ca cei mai bogati 1% dintre europeni detin 25,6% din averile totale. In Romania, rata riscului de saracie in munca a atins 15,3% in 2023, in crestere cu 0,8 puncte procentuale fata de 2022, aproape dublu fata de media Uniunii Europene. Inegalitatile din Romania sunt printre cele mai ridicate din Europa: cei mai bogati 20% dintre romani castiga de 6 ori mai mult decat cei mai saraci 20%, comparativ cu media europeana, unde cei mai bogati 20% castiga de 4,7 ori mai mult decat cei mai saraci 20%.
Discrepante in colectarea taxelor
La nivelul Uniunii Europene, taxele pe munca sunt colectate in medie la 20,3% din PIB, in timp ce Romania colecteaza doar 11,4%, desi angajatii romani au cea mai mare sarcina fiscala pe munca. Taxele pe munca sunt distribuite astfel: angajatorii contribuie cu 8% din PIB in UE, dar doar 0,9% din PIB in Romania, in timp ce angajatii contribuie cu 10,1% din PIB in UE si 10,4% din PIB in Romania. Pentru veniturile personale altele decat cele din munca, UE colecteaza 2,3% din PIB, iar Romania doar 0,2% din PIB.
Angajatii romani au o sarcina fiscala raportata la PIB similara mediei europene. In schimb, pentru angajatori si alte persoane cu venituri din alte surse decat munca, situatia este aproape identica cu un paradis fiscal. In Romania, cota efectiva de impunere pentru persoanele cu venituri mici este de 50% din salariul mediu, una dintre cele mai ridicate din Europa.
Disparitati in rata de impunere efectiva
Pentru un salariat cu venituri egale cu 67% din salariul mediu brut (4.670 lei), rata efectiva de impunere suportata de angajat este de 41,09%. Pentru un salariat cu un venit egal cu 167% din salariul mediu brut (11.642 lei), rata efectiva de impunere suportata de angajat este de 41,5%. Contributiile la sistemul de pensii si de sanatate reprezinta aproximativ 85% din aceasta sarcina fiscala asumata de angajat.
Rata efectiva pentru impozitul pe venit este de 6,5% in cazul celor cu salarii egale cu 167% din salariul mediu (11.642 lei), de 6,08% in cazul celor cu salarii egale cu 67% din salariul mediu (4.670 lei) si de 6,49% pentru cei cu salarii egale cu salariul mediu brut pe economie (6.971 lei). Rata efectiva de impunere este aproape identica, indiferent de nivelul veniturilor. Doar in Romania si Italia rata efectiva de impunere pentru angajatii cu salarii mici este atat de ridicata.
Necesitatea unei reforme fiscale
BNS considera ca reducerea sarcinii fiscale pe munca este esentiala. Exista studii care indica faptul ca o mutare a sarcinii fiscale de pe munca pe consum si proprietate ar putea stimula cresterea economica. Totusi, problema principala in Romania este fiscalitatea ridicata pe munca, datorita cotelor de contributii sociale. Angajatii romani sustin singuri sistemul public de pensii si cel de asigurari de sanatate, ambele fiind supuse recent unor modificari legislative care presupun cresteri semnificative de cheltuieli.
Sistemele de securitate sociala vor fi greu incercate in perioada urmatoare, incepand cu 2030, din cauza fenomenului imbatranirii populatiei, ceea ce va insemna o presiune suplimentara pentru a asigura surse de finantare.
Solutii propuse de BNS
BNS sugereaza ca introducerea unui sistem progresiv de impunere a veniturilor din munca ar putea reduce sarcina fiscala pe veniturile mici si medii. Cu toate acestea, efectul nu poate fi semnificativ daca rata de impunere efectiva ramane la doar 6%. Progresivitatea impozitului pe venit trebuie sa fie realizata astfel incat sarcina fiscala actuala sa creasca doar pentru veniturile neobisnuit de mari comparativ cu nivelul mediu.
In prezent, peste 40% din salariile din Romania sunt sub 67% din salariul mediu brut, iar 1,3% dintre salariati au venituri de 6 ori mai mari decat salariul mediu brut, indicand un nivel semnificativ de inegalitate. Diferenta intre cele mai mici 20% din salarii si cele mai mari 20% este de aproape 5 ori.
De asemenea, BNS subliniaza necesitatea reducerii taxarii pe munca si reimpartirea sarcinii fiscale intre angajat si angajator. Aceasta ar trebui sa fie insotita de masuri precum: introducerea progresivitatii impozitului pe venit, extinderea bazei de taxare pentru alte venituri decat cele din munca si regandirea accesului la sistemul de prestatii de securitate sociala.
Miting si mars pentru reforma fiscala
Blocul National Sindical si cele 29 de federatii afiliate cer o reforma fiscala urgenta. BNS anunta organizarea unui miting luni, 13 mai 2024, incepand cu ora 10:00, in fata Guvernului. Mitingul va fi urmat, incepand cu ora 12:00, de un mars catre Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Finantelor.
Aceste actiuni de protest sunt menite sa atraga atentia asupra necesitatii urgente a unei reforme fiscale care sa abordeze inegalitatile si sa contribuie la o distributie mai echitabila a sarcinilor fiscale intre angajati si angajatori, precum si la reducerea riscului de saracie in munca si combaterea inegalitatilor economice.
Sursa foto: News