Conform declaratiilor facute de Marcel Bolos, Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, in cadrul unui interviu recent la Antena 3 CNN, Romania risca sa piarda sume considerabile din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) din cauza neindeplinirii unor jaloane cheie. Blocajele in cererea de plata numarul 3 au dus la suspendarea temporara a 400 de milioane de euro, iar restul transei este in pericol daca nu se vor lua masuri urgente.
Ce reprezinta cererea de plata numarul 3 din PNRR?
Romania beneficiaza de 29 de miliarde de euro alocati prin PNRR, dintre care 2,7 miliarde de euro fac parte din cererea de plata numarul 3. Aceasta transa este conditionata de indeplinirea unor jaloane si tinte asumate la nivel guvernamental, printre care reformele privind pensiile speciale si numirile in consiliile de administratie ale companiilor de stat.
Dintre cele 2,7 miliarde, mai mult de 1 miliard de euro raman blocati din cauza unor probleme nerezolvate. Un jalon major implica reformarea sistemului de pensii speciale, iar un altul se refera la numirile din consiliile de administratie ale companiilor de stat, in special in sectorul energetic.
Problemele majore: pensiile speciale si numirile in companiile de stat
Un punct sensibil este reformarea pensiilor speciale, o conditie impusa de Comisia Europeana pentru deblocarea transelor din PNRR. Marcel Bolos a explicat ca, in acest moment, Romania asteapta doua decizii esentiale din partea Curtii Constitutionale:
- Pronuntarea privind pensiile militarilor, programata pentru 4 februarie 2025.
- Publicarea deciziei legate de impozitarea cu 20% a pensiilor speciale, declarata neconstitutionala.
- Aceste decizii vor influenta in mod direct progresul cererii de plata numarul 3.
Pe de alta parte, Comisia Europeana a suspendat 400 de milioane de euro din cauza neindeplinirii unui alt jalon important: numirile in consiliile de administratie ale companiilor de stat, in special cele din sectorul energetic. Trei companii majore se afla in centrul acestui blocaj, iar Guvernul trebuie sa gaseasca solutii pentru a rezolva rapid situatia.
Impactul financiar si timpul limitat
Romania mai are de incasat aproximativ 20 de miliarde de euro din cele 29 de miliarde alocate prin PNRR, dar termenul limita pentru utilizarea acestor fonduri este 31 august 2026. Aceasta perioada este considerata extrem de scurta pentru a implementa toate investitiile asumate, iar blocajele actuale risca sa puna in pericol intreaga strategie de redresare economica.
In cazul cererii de plata numarul 3, termenul de sase luni pentru remedierea problemelor va incepe oficial dupa ce Comisia Europeana va emite o scrisoare formala cu jaloanele neindeplinite. Vizita reprezentantilor Comisiei Europene, programata intre 10 si 14 februarie, va fi cruciala pentru clarificarea situatiei.
Care sunt solutiile Guvernului?
Guvernul Ciolacu lucreaza la o strategie pentru a debloca fondurile prin indeplinirea jaloanelor restante. Printre masurile propuse se numara:
- Accelerarea procesului de reformare a pensiilor speciale, in functie de deciziile Curtii Constitutionale.
- Adoptarea de proceduri clare pentru numirile in consiliile de administratie ale companiilor de stat, astfel incat sa fie respectate cerintele Comisiei Europene.
- Renegocierea si modificarea unor aspecte din PNRR, cu termen de depunere a noilor propuneri pana pe 31 martie 2025.
PNRR: oportunitati si riscuri pentru Romania
Planul National de Redresare si Rezilienta reprezinta o sansa istorica pentru Romania de a investi in infrastructura, digitalizare, educatie si sanatate. Cu toate acestea, neindeplinirea jaloanelor poate duce la pierderi semnificative de fonduri, afectand proiecte esentiale pentru dezvoltarea tarii.
Blocajele actuale subliniaza importanta unei coordonari eficiente intre Guvern, institutiile europene si beneficiarii fondurilor. Marcel Bolos a atras atentia asupra „costurilor enorme” pe care Romania le poate suporta daca jaloanele raman neindeplinite, insistand ca „ar fi pacat ca aceste sume sa se transforme in pierderi pentru tara noastra”.
Ce urmeaza?
Pe termen scurt, toate privirile sunt indreptate spre vizita Comisiei Europene din februarie, care va defini clar pasii necesari pentru deblocarea cererii de plata numarul 3. Pe termen lung, Guvernul trebuie sa adopte o abordare mai proactiva in implementarea reformelor asumate prin PNRR, pentru a evita alte intarzieri si suspendari de fonduri.
PNRR ramane o prioritate strategica, iar Romania are responsabilitatea de a valorifica la maximum aceasta oportunitate unica pentru modernizare si dezvoltare.
Sursa foto: Digi24