Ignama este un nume ce defineste mai multe specii de plante din familia Dioscoreaceae. Acestea sunt cultivate in toate regiunile tropicale ale globului pentru tuberculii bogati in amidon. Termenul desemneaza atat tuberculul, dar si buchetul de radacini. Acesta provine din radacina africana nyam, care inseamna a manca.
Termenul de igname desemneaza doar speciile ai caror tuberculi sunt comestibili. Specia otravitoare are cu totul alt termen. Aceste specii comestibile provin din Asia de sud-est si Africa.
Speciile din Africa au aparut cu foarte mult timp in urma, cu mai bine de 6.000 de ani inainte de era noastra. Ignama a ajuns in tara transportata de barcile care transportau sclavi. Exista o larga varietate de igname. Unele sunt albe, galbene sau purpurii.
Aceste plante cataratoare au frunzele in forma de inima. Acestea dezvolta bulbi care pot fi folositi pentru inmultirea plantei si uneori consumabili. Tuberculii de forma variabila sunt ovali sau aplatizati. Acestia pot avea o lungime de 1 metru. Greutatea medie este de 3 si 5 kg, insa poate ajunge si pana la 15 kg.
Miezul este de obicei alb, dar poate fi si galben spre portocaliu. Consumul zilnic de igname scade colesterolul total din sange si ajuta la reducerea tensiunii arteriale. Datorita proprietatilor sale antioxidante, imbunatateste capacitatea de invatare si de memorare. Ajuta la reducerea diabetului, cu un control mai bun al nivelului de glucoza si de insulina.
Mai mult decat atat, protejeaza ficatul si rinichii. In trecut se consuma dupa ce era fiert timp de cateva minute in apa, insa astazi apar diverse retete cu igname care reprezinta mai mult decat un simplu element din hrana sclavilor.
Astazi este un element apreciat in special prin modul de gatire, pentru ca acesta nu se mai rezuma la o simpla fierbere. Ignama gratinata este foarte des folosita pentru mesele festive. Diferenta dintre un igname si un cartof dulce nu este prea evidenta. Chiar daca acesti tuberculi au un aspect asemanator, unii sunt etichetati ca igname, iar altii ca si cartofi dulci.
Aceste denumiri sunt confundabile in retete, desi sunt de fapt doua legume diferite. Ambele sunt legume radacinoase tuberoase care provin dintr-o planta cu flori, dar nu sunt inrudite. Ignamele sunt originare din Africa si Asia, iar cartofii dulci din America de Sud. Acestia pot fi la fel de mici ca un cartof obisnuit sau de dimensiuni uriase, chiar mai mult de un metru.
Ignamele au o forma cilindrica, cu coaja negricioasa sau maro, ce seamana cu o scoarta violet sau rosiatica. In comparatie cu cartofii dulci, ignamele contin mai mult amidon si sunt mai uscate. Astazi se pot gasi cu usurinta in diferite magazine alimentare, dar si pe piata. Ambele sunt legume foarte sanatoase si merita consumate atat fierte, cat si la cuptor sau gatite la abur.
Ignamele au un aport bogat in vitamine si pastreaza sanatatea organismului. Aceste legume miraculoase contin in mare masura amidon, dar au fibre dietetice care permit sa fie absorbite lent in corp. De asemenea, contin si carbohidrati, care reusesc sa controleze nivelul de zahar din sange.