Saptamana viitoare, ministrii de interne din Uniunea Europeana se vor reuni pentru a discuta o problema de mare importanta pentru Romania si Bulgaria: aderarea completa la spatiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. Intalnirea va avea loc pe 10 octombrie 2024 la Luxemburg, in cadrul Consiliului Justitie si Afaceri Interne (JAI), un eveniment cu o miza semnificativa pentru cele doua state.
Contextul aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen
Dupa un parcurs indelungat si plin de obstacole, aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen este un subiect fierbinte pe agenda europeana de mai bine de un deceniu. Desi cele doua tari sunt membre ale Uniunii Europene din 2007, integrarea lor completa in spatiul Schengen a fost blocata de-a lungul anilor din motive politice, in special legate de opozitia unor state membre, cum ar fi Austria si Olanda, care au ridicat preocupari legate de securitatea frontierelor si migratie.
In decembrie 2023, un pas important a fost facut cand Consiliul UE a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene si maritime pentru Romania si Bulgaria, o miscare care a deschis calea pentru o integrare mai completa. Cu toate acestea, eliminarea controalelor la frontierele terestre ramane un obiectiv nerealizat, care depinde de o alta decizie politica a Consiliului.
Reuniunea Consiliului JAI de la Luxemburg: O oportunitate cheie
Reuniunea Consiliului JAI din 10 octombrie 2024 vine intr-un moment crucial pentru Romania si Bulgaria. Presedintia ungara a Consiliului UE va prezenta un raport privind situatia actuala a aplicarii integrale a acquis-ului Schengen in cele doua tari. Acquis-ul Schengen se refera la setul de reguli, standarde si proceduri care guverneaza spatiul de libera circulatie in cadrul UE, si este esential pentru a asigura functionarea corecta a acestui spatiu fara frontiere interne.
Aceasta prezentare va fi insotita de o analiza detaliata a situatiei generale a spatiului Schengen, pe baza unui raport cunoscut sub numele de Barometrul Schengen, care este intocmit de Comisia Europeana. Acest raport este publicat bianual si ofera o imagine de ansamblu asupra evolutiilor si amenintarilor din cadrul Schengen, inclusiv problemele legate de securitatea frontierelor externe si fluxurile de migratie.
Obiectivele discutiilor din Consiliul JAI
Pe langa analiza Barometrului Schengen, ministrii de interne din UE vor aborda si prioritatile ciclului anual al Consiliului Schengen, un proces care are drept scop imbunatatirea functionarii spatiului de libera circulatie si consolidarea frontierelor externe ale UE. In contextul cresterii presiunii migrationiste si a provocarilor de securitate, consolidarea acestor frontiere ramane o prioritate de prim rang pentru statele membre.
Un alt subiect cheie in cadrul discutiilor va fi posibilitatea de a decide eliminarea controalelor la frontierele terestre cu Romania si Bulgaria. Desi nu exista inca semne clare din partea Austriei, unul dintre oponentii traditionali ai extinderii Schengen in cazul Romaniei si Bulgariei, mai multi oficiali romani si bulgari si-au exprimat speranta ca o decizie favorabila ar putea fi luata pana la sfarsitul anului 2024.
Obstacolele ramase: Opozitia Austriei si alti factori politici
Austria, unul dintre statele care s-au opus constant extinderii Schengen, si-a justificat pozitia prin preocuparile legate de migratia necontrolata si de securitatea frontierelor externe ale UE. In contextul unei Europe care se confrunta cu valuri continue de migranti din Orientul Mijlociu si Africa de Nord, Austria a subliniat necesitatea unor masuri mai eficiente de protectie a frontierelor inainte de a permite noi membri in Schengen.
Cu toate acestea, in ultimele luni, au existat semnale pozitive din partea unor oficiali austrieci, care ar putea sugera o schimbare de atitudine. Nu exista inca o declaratie oficiala care sa confirme o sustinere directa a aderarii Romaniei si Bulgariei, dar exista sperante ca presiunile diplomatice si contextul geopolitic actual ar putea facilita o astfel de decizie in viitorul apropiat.
Ce urmeaza: Ultima sansa din 2024
Reuniunea Consiliului JAI de la Luxemburg este doar una dintre oportunitatile din acest an pentru a discuta aderarea completa a Romaniei si Bulgariei la Schengen. Ultima sansa formala din 2024 ar putea veni in luna decembrie, cand se va organiza un alt Consiliu JAI la Bruxelles. Desi acest eveniment ar putea fi punctul final al discutiilor, decizia ar putea fi luata in orice moment in cadrul diferitelor formate de negociere.
Este important de retinut ca procesul de aderare la Schengen nu depinde doar de reuniunile oficiale ale Consiliului. Asa cum a demonstrat decizia din decembrie 2023 privind eliminarea controalelor la frontierele aeriene si maritime, statele membre pot aproba asemenea masuri si prin acorduri scrise, in afara reuniunilor formale. Acest lucru deschide calea pentru o flexibilitate mai mare in procesul decizional, iar Romania si Bulgaria ar putea primi aprobarea chiar inainte de sfarsitul acestui an, daca negocierile vor evolua favorabil.
Asteptari si evolutii pentru aderarea la Schengen
Aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, cu frontierele terestre incluse, reprezinta un proces complex si sensibil, marcat de dinamici politice interne si internationale. In timp ce pasi semnificativi au fost deja realizati, in special prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene si maritime, raman provocari importante in calea extinderii complete.
Reuniunea Consiliului JAI de la Luxemburg din 10 octombrie 2024 va fi un moment decisiv pentru a evalua progresele si pentru a determina daca o decizie finala poate fi luata in acest an. Desi opozitia unor state membre, precum Austria, ramane un obstacol major, exista sperante ca presiunile diplomatice si evolutiile geopolitice actuale vor putea facilita o solutionare favorabila pentru Romania si Bulgaria.
Pentru cele doua tari, integrarea completa in Schengen nu este doar o chestiune de prestigiu politic, ci si una de importanta economica si sociala. Eliminarea controalelor la frontierele terestre va facilita schimburile comerciale, va stimula turismul si va permite o mai mare mobilitate a fortei de munca, contribuind astfel la dezvoltarea economica a regiunii.