In anul 2023, volumul de masa lemnoasa recoltata in Romania a inregistrat o scadere semnificativa, ajungand la 19,17 milioane de metri cubi, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS). Aceasta reprezinta o reducere de 1,068 milioane de metri cubi fata de anul precedent. Scaderea reflecta multiple schimbari si ajustari in practicile si politicile de exploatare forestiera din tara.
Distributia volumului de masa lemnoasa pe specii forestiere
Datele INS arata ca rasinoasele au reprezentat 37,5% din volumul total de masa lemnoasa recoltata, in timp ce fagul a contribuit cu 32,3%. Speciile de lemn tare, cum ar fi salcamul, paltinul, frasinul si nucul, au constituit 11,9% din total, in timp ce stejarul a reprezentat 10,6%, iar speciile de lemn moale, precum teiul, salcia si plopul, au avut o pondere de 7,7%.
Destinatia lemnului recoltat
Din volumul total de lemn recoltat in 2023, 95,4% a fost destinat persoanelor juridice atestate in activitatea de exploatare forestiera. Restul de 4,6% a fost recoltat de persoane fizice care detin paduri in proprietate privata si care au dreptul sa exploateze un volum maxim de 20 mc pe an, conform Codului silvic.
Recoltarea lemnului pe tipuri de proprietate
In anul 2023, 63,4% din volumul total de masa lemnoasa a fost recoltat din padurile aflate in proprietate publica, restul provenind din padurile private (30,8%) si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier (5,8%).
Comparativ cu anul 2022, s-a observat o scadere de 10,4% in volumul de lemn recoltat din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier, o reducere de 8,5% din padurile proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, o scadere de 8% din padurile private si o diminuare de 1,7% din padurile aflate in proprietatea publica a statului.
Tipurile de produse lemnoase
Produsele lemnoase principale au reprezentat 72,2% din volumul total de masa lemnoasa recoltata in 2023. Produsele lemnoase secundare au constituit 22,9%, iar cele de igiena au reprezentat 4,9%. Volumul de masa lemnoasa recoltata din produsele de igiena a scazut cu 41,9% fata de anul anterior, iar cel din produsele secundare s-a redus cu 5%. Produsele principale au inregistrat o scadere de 1,1%.
Recoltarea masei lemnoase pe regiuni de dezvoltare
Distributia regionala a masei lemnoase recoltate arata ca 28% din volumul total a fost recoltat in regiunea Nord-Est, 23,3% in regiunea Centru, 12,5% in regiunea Vest, 12% in regiunea Nord-Vest, 9,6% in regiunea Sud-Muntenia, 7,5% in regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,7% in regiunea Sud-Est si 0,4% in regiunea Bucuresti-Ilfov.
Speciile lemnoase recoltate pe regiuni
Rasinoasele domina in regiunile Nord-Est (54,9%) si Centru (51,1%). Stejarul este predominant in regiunea Bucuresti-Ilfov (42,1%), iar fagul este majoritar in regiunile Vest (46,3%), Sud-Vest Oltenia (38,6%), Nord-Vest (35,6%), Sud-Est (31,1%) si Sud-Muntenia (29,6%).
Recoltarea masei lemnoase pe judete
La nivel de judete, Suceava a inregistrat cea mai mare cantitate de masa lemnoasa recoltata, cu 12% din volumul total, urmat de Harghita (7,3%), Neamt (6,7%) si Bacau (5,7%). Judetele cu cele mai mici cantitati de lemn recoltat sunt Giurgiu (0,6%), Olt (0,5%), Ilfov, Ialomita, Galati si Braila (0,4%), Teleorman (0,3%), Constanta (0,2%) si Municipiul Bucuresti (sub 0,1%).
Metodele de recoltare si gestionarea padurilor
Conform INS, recoltarea arborilor s-a desfasurat prin diverse metode de taiere pentru a valorifica lemnul si a asigura conditii favorabile pentru dezvoltarea arboretelor. In 2023, taierile de conservare au reprezentat 60,5% din suprafata totala parcursa cu taieri, taierile de regenerare in codru au constituit 37,3%, iar taierile de regenerare in crang au fost de 2,0%. Taierile de substituire pentru refacerea arboretelor slab productive si degradate au reprezentat 0,2%.
Suprafetele de pe care s-a recoltat in totalitate lemnul au fost cele cu taieri rase, reprezentand 4,7% din suprafata parcursa cu taieri de regenerare in codru. Aceste suprafete urmeaza sa fie reimpadurite sau utilizate in alte scopuri silvice.
Aceste date reflecta o schimbare semnificativa in volumul de masa lemnoasa recoltata in Romania si subliniaza importanta gestionarii durabile a resurselor forestiere. Ajustarile in metodele de recoltare si politica de conservare sunt esentiale pentru a mentine echilibrul ecologic si a asigura sustenabilitatea pe termen lung a padurilor din Romania.